Aurel RĂU – În poveşti cu Ion Creangă Vol. XXV

Format A5, 126 pagini

În Prefaţa acestui volum, Aurel Rău spune: „Prin februarie 1989, după o convorbire cu Luceafărul eminescian, mă las, de centenar, „în curând 100 de ani de la o altă strămutare în veşnicie, prins într-o capcană a poveştilor lui Ion Creangă. Act ritualic prudent, mă gândesc, a purta lupta mea cu timpul mai din vreme, în decembrie m-ar putea abate cu ispita lor alte nimicuri de la un semn pentru un loc din istoria literară pe lângă care n-am trecut niciodată fără să încerc un fior, suntem cu toţii o mare familie, pe toţi a vrut o mamă să ne vadă preoţi, de aceea îmi aleg textele la întâmplare, iar după o primă scufundare ca sub o apă — a Ozanii? — sunt tentat să notez câte puţin, ca să nu uit, apoi mai mult, la intervale, candidat din nou la o postură, de şcolar îndrăgostit de caietul său cu lecturi particulare, de acasă.

Vor trebui să treacă cinci primăveri ca în regretul de a nu fi apucat să salut ridicarea unui văl de pe tainiţi prin apariţia cărţii postume Creangă şi Creanga de aur, un eveniment în albia abordărilor diferite, să-mi mai îngădui o adâncire în subtărâmuri, să dau o încheiere unui serial scris din dragoste, printre munţi ce se bat în capete, contemporani, printre amurguri şi răsărituri, printre desene, pe nisip, de sfioase cercuri.”