Daniel CORBU – Manualul Bunului Singuratic

Format B6, 240 pagini

În epoca ingineriei textuale, Daniel Corbu se reîntoarce întremat la izvoare. Un confesiv, de fapt, el descifrează pentru noi „hieroglifele ademenitoare” ale lumii. Şi o face cu încredere romantică, purtând povara poeziei ca blestem.

Are încredere nesmintită în Poezie, o simte peste tot, ştie ce se întâmplă în juru-i. Pendulează, ignorând inconfortul, între tragism şi fantezism şi atacă temele mari, purtând „pecetea gravităţii”. Avem în Daniel Corbu, într-adevăr, un poet „născut iar nu făcut”. Să reţinem că vorbele lui Cezar Ivănescu, rostite (scrise) în 1982, prefaţau „Intrarea în scenă”.