Emil PRECUP – Viaţa şi opera lui Ion Creangă Vol. XXVII

Format A5, 122

Monografia despre Creangă este, în ordine cronologică, prima operă a lui Emil Precup, o „scriere de tinereţe”, datând din perioada studiilor universitare din Germania: „Studiul acesta – spune autorul – datează din anul 1910 şi a fost lucrat în seminarul de filologie română al profesorului Dr. G. Weigand la Universitatea din Leipzig.

Având o simpatie deosebită faţă de Creangă şi deşteptat fiind interesul elevilor din seminarul numit, faţă de acest scriitor şi din partea d-lui profesor Weigand, care tocmai făcea lecţii de semasiologie în Povestea lui Arap Alb, am cercetat numai din întâmplare toate revistele aflătoare în seminarul d-lui Weigand şi mi-am notat tot ce am găsit scris despre Creangă până în 1910, la început, mai mult cu gândul de a cunoaşte cât mai bine pe acest simpatic scriitor. Mai târziu m-am hotărât a aduna într-un studiu toate datele notate despre viaţa şi activitatea lui Creangă”. (p.4)

Lucrarea ne apare ca una de pionierat, fiind prima cercetare monografică asupra operei lui Creangă, precedând monografiile de mai mare amplitudine şi profunzime analitică ale lui Jean Boutiére şi G. Călinescu din perioada interbelică. Profesorul gherlean n-a putut beneficia nici de studii importante de stilistică despre opera lui Creangă, majoritatea contribuţiilor de până la acea dată axându-se pe evocări memorialistice sau întregiri documentare.